Cookie Blog Icon RSS

  • Prev
  • 1
  • Next

  • Variatiuni pe aceeasi tema

    3rd mai 2012


    Nu stiu voi cum ati petrecut zilele acestea de vara timpurie, dar eu am avut un week-end de poveste. Nu poveste cu descoperit de tari straine sau locuri exotice, nici poveste cu baluri, petreceri si alte activitati de oameni cu energie. Ci o poveste cu multa liniste, de stat si ascultat cum creste firul ierbii si cu vesti bune, care au venit una dupa alta.

    Week-endul meu a inceput sambata seara, cand am reusit sa imi pun lucrurile in ordine si sa o luam catinel spre tara. V-am mai relatat eu despre tara asta  - e locul in care a copilarit sotul meu, un sat de rusi lipoveni de pe malul Dunarii, unde e visinul pe care il astept si anul asta cu o productie generoasa pentru un clafoutis racoritor si  unde, mai nou, e oaza noastra de liniste. 


  • to Marriott, with love

    8th noiembrie 2011

    Toamna/anul asta am/avut o serie de zile in care mi se parea ca n-o sa termin niciodata ce am de facut. Cum bifez ceva apar alte doua taskuri, ca si cum lista mea de To Do ar fi Hydra, iar eu, sa fim seriosi, nu-s Hercule! Ei, intr-o astfel de saptamana am primit o gura de aer si-am lasat putin treaba de izbeliste pentru niste rasfat de cinci stele cu Ana, Mazi, Monica si Elena, la Marriott.

    Intre mine si Marriott-ul din Bucuresti e ceva istorie, am o slabiciune pentru locul asta deoarece imi aminteste de oameni dragi. Cand lucram eu la o companie de retail care avea birourile la doi pasi de Marriott dar parca in alta lume (pe soseaua Trafic Greu, sugestiv nume, nu?), Marriott-ul si mai ales Vienna Cafe (acum Vienna Lounge) era locul unde ne premiam cam o data pe luna (si zic ne premiam pentru ca la salariile pe care le aveam exact asa parea :p). Motivele premiilor? Nici nu-mi mai amintesc. Imi amintesc doar de cat de bine ne simteam, de cea mai buna ciocolata calda pe care am baut-o vreodata si de cafea buna, de o masa galagioasa la Champions unde am primit toate volumele Harry Potter care aparusera pana atunci si de Adina, Raluca, Alexandra si Yiannis, my dream team, oamenii pentru care mergeam la munca, pe Trafic Greu, cu drag. In plus, intr-o tara unde, ca si client, de multe ori te simti pus la colt ca ai indraznit sa deranjezi cu o intrebare, locurile unde serviciul de calitate nu este doar prioritar, ci este motiv de mandrie pentru toti cei care lucreaza acolo, mie una imi creeaza o stare de confort ca o haina calduroasa in gerul iernii.


  • Placeri (ne)vinovate: Cheesecake cu zmeura

    7th octombrie 2011


    In vremuri de restriste, cand termenele limita de toate felurile stau calare pe tine (si nu tu pe ele), cred ca toti meritam o portie de ceva pe care sa-l savuram cu mormaieli de placere si pana la refuz, fara sentimente de vinovatie. Sau cel putin asa am pledat eu in fata acuzatiei ca am mancat un cheesecake intreg (aproape). N-aveam de gand sa il impart nici macar virtual, dar nu ma rabda inima, a fost prea bun si e cu dedicatie pentru oricine are o zi grea.


  • Cheesecake tartlets

    2nd iunie 2011


    Ador cheesecake-ul. Si cu o singura exceptie nu cunosc pe nimeni care sa nu impartaseasca sentimentul. E magic, e cremos si dens si fresh daca ii pui niste fructe deasupra. Prima mea intalnire cu cheesecake-ul a fost in Grecia si de atunci am ramas prieteni foarte buni. De fapt, ma mir ca am cinci luni de Cookie Jar (deja?!) si nu am pus nicio reteta de cheesecake. Ca sa va dati seama de farmecul pe care cheesecake-ul il exercita asupra oamenilor, ieri, intreband la birou "ce sa fac pentru blog", colega mea, Adelina, o inamica declarata a dulciurilor a decretat inaintea tuturor "Cheesecake". 

  • Prev
  • 1
  • Next

Calendar comenzi


latest posts

Mai multe

latest comments

Archive