Cookie Blog Icon RSS

Seara mea Regala

joi, 31 mai 2012


Asa m-am rasucit si m-am perpelit pana sa ma apuc de scris despre Cina Regala, prilejuita de concursul Electrolux incat pana la urma am zis si eu ca Nike "Just do it!" pana nu aveam sa mai vad si sa mai citesc alte stiri de acolo si sa ma apuc sa amestec ce am simtit si trait eu cu ce cred altii ca am simtit si am trait.

De cand am castigat concursul pana la momentul cinei a trecut ceva vreme, timp in care am fost asa preocupata de altele incat am uitat sa ma stresez pentru cum o sa ma infatisez la Palat. Asa ca luni, pe vremea asta londoneza care nu ne mai slabeste de cateva zile, am plecat in cautarea Palatului Elisabeta. Dupa doua rotocoale in jurul Arcului de Triumf, o intoarcere pe Kiseleff si niste telefoane am dibuit prima poarta pe care intri si mai mergi ceva pe o alee marginita de gardul de nuiele al Muzeului Satului. Acolo ajungi la a doua poarta, intrarea propriu-zisa in Palat, unde asa cum e de asteptat, nu mai e lesne de intrat fara vreo invitatie de vreun fel.

Drumul pana la bucatarie a trecut prin mai multe incaperi in care eram atat de concentrata sa fac fotografii mentale, constienta de faptul ca e foarte posibil sa nu mai am vreodata ocazia sa trec pragul resedintei Regale din Bucuresti. Daca ati incercat faza cu fotografiile mentale stiti ca nu functioneaza prea bine si ca fotografiile astea se schimba in timp asa ca nu te prea poti baza pe ele :). Mi-au ramas franturi, un hol cu geamuri spre gradina, un portret al Majestatii Sale Regele Mihai I, din tinerete, un colt pe care parca mi-l aminteam dintr-un interviu cu ASR Principesa Margareta pe care l-am vazut demult intr-o revista. Si un labrador (cred) negru si prietenos care ar fi venit degraba sa ne intampine daca n-ar fi fost oprit de cea care ne conducea.


Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com



Apoi am intrat in bucatarie, unde treaba era inca linistita. Lumea se instala in perimetrul care i-a fost asignat sau era la inceputul pregatirilor. Mi-am luat si eu in primire bucata de blat langa Andreea, am verificat ingredientele si am inceput sa amestec la aluatul de cenci (reteta e aici). Daca atunci cand am scris despre cenci era doar o reteta cu nume ciudat, acum e mult mai mult. E invitatia mea, cu care am trecut de a doua poarta si am ajuns, eu, Anca, din Lusca, sa gatesc in bucataria Familiei Regale a Romaniei si ce a iesit din mainile mele sa fie degustat de Mostenitoarea Regelui Mihai, una dintre personalitatile despre care am invatat la istorie si am citit in cartile din biblioteca noastra si despre care am scris pana m-a durut mana la proba de istorie de la bacalaureat, animata de toate discutiile cu tatal meu. Tot ce imi doream de la viata in momentul ala era sa mi se bata frisca si sa nu fac vreo nefacuta cu uleiul incins in care trebuia sa prajesc cencii. Nu m-a ajutat faptul ca, la un moment dat, cand erau pregatirile mai in toi, au fost invitati in bucataria devenita brusc neincapatoare, jurnalistii invitati la eveniment si ne-am trezit cu microfoane sub nas si camere in boluri. Asa ca pe lista de griji, alaturi de frisca si ulei incins s-au mai adaugat, sa nu ma balbai, sa nu fac dezacorduri si, in general sa par ca stiu sa  leg doua cuvinte (acum dupa ce am vazut reportajul de pe acasa tv, as mai adauga si sa nu vorbesc in romgleza).

Cand ni s-a alaturat si Principesa Margareta deja lista de griji se lungise de nici eu nu mai stiam pentru ce sa ma stresez mai tare. Nu era cazul. Principesa e exact asa cum imi imaginam - o prezenta eleganta si discreta, o voce calda si linistita. A trecut pe la fiecare dintre noi si am discutat putin despre ceea ce pregateam.

Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com

 

Eu am aflat ca reteta de cenci ii place pentru ca este mai usoara si o are de la varul sau din Italia si eram tare curioasa sa vad ce parere are de faptul ca am adaugat zmeura si putin fistic. Cand am terminat de montat cencii, am plecat cu primul platou spre salonul in care m-am bucurat tare mult sa ii vad pe Paul si pe Mazi ca asa imi era mai usor sa ignor camerele. Dupa ce am facut turul de onoare ca sa-mi prezint cencii, i-am lasat pe masa, au primit aprobarea Principesei si in sfarsit m-am mai relaxat si eu pentru ca eu imi cam terminasem treaba si era randul Antoninei, Andreei, Brandusei si al lui Mihai sa isi faca intrarea cu bunataturile gatite de ei. Inainte de plecare, am primt cate o diploma si cartea de bucate cu Retete Regale, scrisa de Principesa si editata de Curtea Veche, pe care ASR o semnase pentru fiecare dintre noi.

Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com

 

Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com



Cartea ar merita o postare separata - este mai mult decat o carte de bucate, e o colectie de retete alese, de la curtile regale ale Europei insotite de amintirile si povestile personale ale Principesei despre veri si matusi, bunici si frati, intr-un cuvant, despre familie. Si astfel fiecare reteta devine cu atat mai pretioasa pentru ca sunt instantanee rare din viata Familiei Regale. Citind povestile acestea nu pot sa nu ma minunez si sa admir din nou trainicia sentimentelor Principesei pentru tara noastra, in ciuda tuturor piedicilor din anii comunismului sau din anii '90. Dar revenind la carte nu stiu precis daca locul ei e intre cartile mele de bucate sau alaturi de Memoriile Reginei Maria pentru ca, oriunde, ar fi la fel de potrivita asezarea. Doar pentru ca retetele sunt Regale, nu inseamna ca va fi greu sa gatiti din ele, foarte multe au la baza ingrediente simple sau pe care le gasiti cu usurinta in supermarket. Si oricine poate spune ca a "mancat regeste" gatind din aceasta carte savuroasa. Eu deja am pus ochii pe urmatoarea reteta - ca tot am descoperit rubarba, urmatoarea reteta regala de pe lista mea e jeleul cu rubarba si sampanie.


Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com


Inainte sa inchei am niste multumiri de transmis, pentru ca nu norocul m-a adus la Palat. Seria de provocari "Electrolux Passion4cooking" mi s-a parut mereu creativa dar acum cred ca s-au intrecut. Carmen, ca de obicei, nu s-a dat in spate de la munca alaturi de noi iar fetele de la Golin Harris nu s-au lasat nici ele mai prejos si au fost mereu pe faza si de mare ajutor. Ii multumesc si lui Catalin pentru fotografiile pe care ni le-a pus la dispozitie si ca sa ilustrez postarea de fata dar si ca sa am dovezi, cand le-oi povesti nepotilor cum am gatit eu la Palat Evident multe multumiri Casei Regale si Principesei ca au acceptat asa nastrusnicie si mai ales doamnei Gina, bucatareasa de la Palatul Elisabeta, care ne-a primit in bucataria ei cu ospitalitatea si deschiderea pe care am simtit-o de la tot staff-ul de la Palat, intreaga seara.


Foto: Catalin Voicu - www.catalinvoicu.com

Written by Anca at 23:22

comments powered by Disqus

Calendar comenzi


latest posts

Mai multe

latest comments

Archive