Marshmallow cu prosecco

Marshmallow cu prosecco 1

Retetei asteia i-am pus gand bun de foarte multa vreme, cam de cand am descoperit si blogul Stellei Parks, Brave Tart, de unde am adaptat-o. Varianta originala e cu sampanie dar cum prosecco se gaseste mult mai des pe la noi prin gospodarie am zis ca n-are de ce sa nu mearga si cu dansul. In mod normal nu ma omor dupa marshmallows dar dupa ce le-am facut cu mana mea imi dau seama ca nu ma omor dupa cele din comert care dau senzatia ca sunt de plastic in comparatie cu cele facute acasa. Sunt tot din neamul bomboanelor, se fac usor dar cu ajutor de la ustensile (termometru si mixer), altfel as re-evalua gradul de dificultate.

Eu am injumatatit cantitatile din reteta originala si au iesit destul de multicele – aprox 600 de grame (cam echivalentul a doua pungi din comert, ca sa va faceti o idee).

Aveti nevoie de urmatoarele (cantitatile sunt toate in grame, chiar si pentru lichide, le-am turnat diect in cratite si le-am cantarit):

20 g gelatina pudra
160 g prosecco
155 g sirop de glucoza (mai greu de gasit, dar nu imposibil, de ex se poate lua in cantitati mai putin industraiale de aici)
235 g prosecco
400 g zahar tos
o lingurita de extract de vanilie (din cel natural, nu esteri) sau semintele de la o pastaie de vanilie

Marshmallow cu prosecco 2

Gelatina o puneti la inmuiat cu prima cantitate de prosecco (160 g) in bolul de la mixer daca aveti un mixer din cel care sta pe suportul lui si bate singur fara sa il mai tineti in mana e de mare ajutor.

Intr-o cratita din inox cu fund cat mai gros (dublu, triplu, etc) puneti restul de prosecco (235 g) si fierbeti-l pana se injumatateste (il puteti cantari din cand in cand ca sa va asigurati ca va opriti la timp din fiert). Apoi adaugati glucoza, zaharul, vanilia si le fierbeti pana amestecul ajunge la 114 grade C. Mai intai, pana incepe sa bulbuceasca puneti-l pe foc mediu spre mic, pentru ca pe flacara mare de la inceput poate sa dea in foc. O sa vedeti ca mai intai face spume si se ridica iar apoi se cuminteste si fierbe cu bulbuci mai mari, ca in poza de mai jos – atunci puteti creste intensitatea flacarii ca sa ajunga mai repede la temperatura dorita. Eu am folosit un termometru pentru zahar dar merge si unul absolut obisnuit, digital, cu sonda metalica.

Marshmallow cu prosecco 3

Imediat ce a ajuns la 114 grade il luati de pe foc si il lasati, fara sa amestecati in sirop, sa ajunga la 98 de garde C, moment in care porniti mixerul pe viteza mica si turnati usor siropul fierbinte peste gelatina si prosecco. Apoi ii dati drumul mai tare si bateti amestecul pana se albeste, devine pufos si mai gros, ca o bezea mai moale (cam 10 – 15 minute a durat la mine operatiunea).

Marshmallow cu prosecco 4

Apoi am luat o tava de chec pe care o tapetasem gresit cu folie alimentara (nu e bine, se lipeste rau de ea), dar voi sa o ungeti cu putin ulei si turnati marshmallow-ul in ea. Se tine la frigider cateva ore sau peste noapte ca sa se intareasca. A doua zi am scos “checul” din frigider am imprastiat zahar pudra pe tot blatul si am taiat cubulete pe care le-am tavalit la greu prin zahar. Tavaliturile se intamplau de fiecare data cand faceam o taietura – adica nu poti taia direct patratele pentru ca se lipeste de nu te vezi de orice (maini, cutit, etc).

Marshmallow cu prosecco 5

Au iesit chiar au aroma fructata de vin si putin acrisoare, ceea ce e foarte interesant pentru un produs facut din atat de mult zahar.

Marshmallow cu prosecco 6

Fudge si sarmale

Fudge si sarmale 7

Fudge-ul e o treaba din neamul bomboanelor mai putin cunoscuta pe la noi dar probabil incercata de multi gurmanzi care calatoresc pe meleaguri vestice. E o combinatie intre trufele de ciocolata si caramele si e urmatoarea mea propunere pentru cadourile comestibile.

Cele mai multe retete de fudge cer sa aveti asupra voastra un termometru pentru zahar sau sa fiti familiarizati cu diversele stadii prin care trece zaharul cand fierbe (bomboana moale, medie si tare, pentru fudge fiind necesar sa fie adus la stadiul de bomboana moale/cleioasa – adica pe la 112 – 114 grade C). Dar exista si retete unde nu e nevoie de ustensile speciale si asa ceva cautam si eu. Pana la urma am adaptat o reteta dintr-o cartulie din seria aceea “Hamlyn, all colour cookbook”, editia dedicata retelor de craciun.

Pe vremea cand nu aveam inca blog am incercat si varianta traditionala cu zahar adus la temperatura corecta, racit si amestecat vartos cateva minute. Intr-adevar fudge-ul facut asa este mai aproape de caramele si cu timpul cristalele de zahar din el il fac sa fie sfarmacios iar cel de fata mai aproape de trufe sau chiar de ciocolata de casa. Oricum e super simplu de facut, din doar doua ingrediente de baza iar chocoholicii se vor topi dupa el.

Fudge si sarmale 8

Aveti nevoie de 200 g lapte condensat indulcit (daca nu gasiti in magazinele mari, se poate lua de aici) si de 310 g ciocolata neagra (min 50% cacao). Cele doua ingrediente se pun intr-un bol/tigaie/castron din inox si se pun la topit peste un al bol cu apa pusa la fiert dar pe care sa nu o lasati sa ajunga la punctul de fierbere (celebra bain marie). Cand s-a topit ciocolata si amestecul arata omogen, ca un ganache, am pus un pic mai mult de jumatate de shot de espresso si cateva cocoa nibs ca sa fac totul mai intens (cocoa nibs sunt boabe de cacao prajite si zdrobite). Evident se poate merge si pe alte scheme de aromatizare si texturare a fudge-ului (diverse lichioruri, poat ceva fructe deshidratate daca sunt copii prin preajma, bomboane mentolate zdrobite, etc).

Fudge si sarmale 9

Am turnat fudge-ul intr-o tava de chec si am presarat deasupra fistic, merisoare si coaja de portocala dar puteti la fel de bine sa va jucati cu ciocolata alba sau cu lapte, topita, cu care sa brazdati suprafata. Se lasa la racit la frigider pana se intareste pentru a putea fi taiat cubulete. In carte se precizeaza ca poate fi pastrat la frigider timp de 2 saptamani, asa ca il puteti pregati din timp.

Fudge si sarmale 10

Cred ca multi dintre voi ati scanat reteta in cautarea sarmalelor – va zic acum ce-i cu ele, dar aveti putina rabdare ca logica e mai complicata. Acum vreo doua saptamani, Gelu de la Kalitera (aka sotul surorii mele) imi spune de o idee care mie mi-a picat cu tronc: de Craciun, clientii lui pot sa comande o oala frumoasa de lut plina cu sarmale pe care pot opta sa le ia crude si sa le fiarba la ei in gospodarie  sau sa le ia gata fierte. Mi-a aratat si oala cu care facuse proba, simpla, frumoasa, de lut, de la horezu, cu care omul mai si ramane dupa ce mananca sarmalele (daca va intereseaza detalii uitati aici  mai multe info).

Mie una mi s-a parut o treaba asa simpatico-geniala (nu stiu altii cum sunt, dar sa stau cateva ore la impaturit de sarmale in ajun nu e tocmai activitatea mea favorita) si m-a inspirat sa caut si eu niste recipiente dragute pe care sa le umplu cu bunataturi si sa le dau cadou. Asa ca bolul de fata a fost facut cadou printr-o tragere la sorti organizata pe pagina Cookiejar de facebook, concurs cu care m-am indeletnicit de Ziua Nationala :).

Fudge si sarmale 11

Mi-a placut asa mult incat am decis sa repet tragerea la fiecare reteta din seria asta a cadourilor, asa ca daca vreti sa fiti pe faza pentru urmatoarea (si sunteti din Bucuresti) dati un like la pagina de facebook a blogului.